Clasificarea radiatiilor solare

Cele mai energice radiatii electro­ magnetice, ce actioneaza în mod na­ tural la nivelul suprafetei planetare si care constituie o componenta fun­ damentala a biosferei, sunt radiatiile solare.

Radiatia solara este în esenta sa un complex de radiatii electromagne­ tice ce acopera un spectru de lungimi de unda începînd de la aproximativ 2,3 fi. si terminînd la 0,3µ , adica ra­ diatii infrarosii (2,3—0,76 µ ) radiatii luminoase (0,76—0,40 µ .) si radiatii ultraviolete (0,4 — 0,3µ sau 4 000— 3 000 ?).

La nivelul solului proportia celor trei tipuri de radiatii este în principiu urmatoarea: infrarosii 59%, lumi­ noase 40%, ultraviolet .1%.

Fiecare tip de radiatie în parte nu prezinta la rîndul sau aceeasi intensi­ tate pe întreaga elongatie a spectrului sau, unele lungimi de unda aflîndu-se in cantitati mai mari iar altele in cantitati mai reduse(fig.1).

Fig.1:Schema de principiu a structurii radiatie solaree

Pe de alta. parte radiatia solara prezinta in timp mari variatii canti tative si calitative si anume:

— variatii circadiene, caracteri zate printr-o existcnta pulsatorie in cursul zilei si inexistenta totala. noaptea;

•  variatii de la o zi la alta, ce pot î mbraca o gama larga de forme; variatii circanuale, caracterizate printr-un maxim de intensitate, cont inut si durata In timpul sezonului cald si un minim ai acelorasi parametri pe parcursul sezonului rece.

In afara de aceste variatii cu o repetare ciclica se mai cunosc si variatii cantitative si calitative legate de conformatia solului, respectiv in zonele montane fata de ses, de supra fata interferata, adica. solul acoperit cu zapada fata de terenul natural etc.

In concluzie radiatia solara este componenta. fundamentals, a biosferei cu o gama. larga de lungimi de unde, care variaza permanent atit cantitativ cit si calitativ in limite foarte largi.

•  variatii de la o zi la alta, ce pot îmbraca o gama larga de forme;

•  variatii circanuale, caracterizate printr-un maxim de intensitate, con tinut si durata în timpul sezonului cald si un minim ai acelorasi parametri pe parcursul sezonului rece.

în afara de aceste variatii cu o repetare ciclica se mai cunosc si variatii cantitative si calitative legate de conformatia solului, respectiv în zonele montane fata de ses, de supra fata interferata, adica solul acoperit cu zapada fata de terenul natural etc.